zuza's pretty and delish stuff

Archive for the ‘Zuza likes’ Category

Bine-nteles ca nu sunt impartiala cand scriu post-ul asta, dar hey, e blogul meu asa ca pot sa scriu ce vreau :)) Una dintre prietenele mele cele mai bune si-a deschis la inceputul lunii un boutique absolut minunat in Baneasa Shopping City. Se cheama Quoi de Neuf si e, din punctul de vedere al decorului si atmosferei, as french as it can get 🙂

Nu numai atat, dar hainele sunt absolut minunate – feminine, originale si versatile – iar preturile sunt absolut ok, in the range of Mango, Zara etc. Still, din punct de vedere croi, materiale si calitate, nicio legatura 😉 . Brandurile aduse deocamdata de Qd9 direct de la Paris sunt Rene Derhy si Antik Batik.

Asadar, look for Quoi de Neuf in Baneasa Shopping City – e la etajul 1, al treilea magazin de la Peek & Cloppenburg.

For more info, preturi, etc. vezi aici.

Photos, of course, by the just as fabulous Mihai Radulescu.

Advertisements

Inspirata de a way way past midnight snack de aseara, in timp ce jucam Trivial Pursuit cu my best friends in the whole wide world, trebuie sa recomand cu maxima caldura lantul de patiserii/cofetarii Paul, care ne-a rasfatat cu aceasta ocazie cu Macarons (cu zmeura si fistic, exact la fel de bune ca cele mancate la Galeriile Lafayette in Paris), tarta cu lamaie si o prajitura cu cioco ceva, can’t remember it’s name.

Realitatea e insa ca nu are nici un sens sa fiu precisa in recomandarea asta, n-am cumparat nimic de la ei care sa nu fie mindblowing de bun – dupa parerea mea, big chain or no chain – au cele mai bune prajituri si torturi/tarte existente in Bucuresti la ora asta. Cele de la Centro Pastry poate se mai apropie, dar astea par mult mai naturale. Poate ca nu sunt, dar par ;))

Apropos de naturalete, pe tartele framboise de la Paul am gasit cea mai buna zmeura mancata de mine vreodata, superaromata si proaspata (poate chiar mai buna ca aia pe care o mancam in copilarie direct din tufis la Bran). Ceea ce ma face sa va recomand tortuletul cu zmeura (nu tarta, ci cel cu crema de vanilie si piscotele de jur imprejur), care e demential si super-usor.

Downside: scumputz. Scump ;))

Art Historia

Posted on: 20/02/2011

Inca un fel de note to self, dar nu numai, blogul Art Historia e minunat!

Aici am descoperit povestea ruinelor castelului astuia, unde sper tare tare de tot sa ajung la vara. Inorogi, da? ;))

Deja mi-e dor.. 🙂


Inspirata de faptul ca o sa plece niste prieteni in city break weekendul asta la Roma, m-am gandit sa share my wisdom & knowledge 😛 si sa le fac un program de “descoperire” a orasului, pe care sa-l pun si pe blog. Realitatea e ca you probably can’t possibly have a bad time la Roma, gasesti lucruri bestiale si istorie la tot pasul, dar de ce sa nu profiti la maxim de timpul pe care il ai acolo si sa vezi cat mai mult posibil? 🙂

Day 1:

Zona Romei Antice

– Incepand de pe Via Cavour, urcand pe niste scari la dreapta o sa ajungeti la biserica San Pietro in Vincoli – o biserica cunoscuta in primul rand pentru statuia lui Moise a lui Michelangelo si pentru pastrarea lanturilor Sfantului Petru in altar.

– Ajungeti apoi imediat la Colosseum si Arco di Costantino – nu va obositi sa intrati inauntru in Colosseum, coada e lunga, interiorul e absolut neinteresant. Nu merita nici timpul pierdut, nici banii de intrare. Daca vreti sa fiti informati referitor la ce “pierdeti”, here you go – poze din interior – ce vedeti acolo e suficient. Colosseum-ul a fost inaugurat in anul 80, Arco di Costantino a fost ridicat in 312. Pretty cool.

– Continuati cu Foro Romano – o zona intinsa in imediata apropiere a Colosseum-ului cu ruinele Romei imparatilor romani. Vorba lui Lonely Planet, it takes a bit of imagination sa iti dai seama ce a fost exact pe acolo, dar e interesant. Un audioguide would help, la fel o harta sau un ghid cu explicatii.

– Chiar langa se afla Piazza Venezia: aici o sa vedeti monumentul dedicat lui Vittorio Emanuele al IIlea – Il Vittoriano sau “The Typewriter” – eventual, daca nu e coada prea mare, puteti sa va urcati sus pentru panorama (n-am ajuns, dar am auzit ca s-ar vedea frumos). Tot in piata o sa vedeti Palazzo Venezia, construit in stil renascentist in secolul al 15lea, cel mai cunoscut pentru faptul ca Mussolini isi tinea de la balcon speech-urile 🙂

– Langa Piazza Venezia o sa gasiti Columna lui Traian, pretty familiar stuff ;))

– Optional, s-ar mai putea merge si la biserica Santa Maria Maggiore, una dintre cele patru biserici patriarhale ale Romei, tot in zona Monti. Zic optional, pentru ca desi e una dintre bisericile semnificative ale Romei, si am vizitat-o de ambele dati cand am fost acolo, niciodata nu am ramas cu ceva special in minte legat de ea. Dar recunosc ca e foarte frumoasa.

Day 2:

Vatican (prima jumatate a zilei) & Centrul vechi (a doua jumatate a zilei)

– Daca e duminica, mergeti la 12 in Piazza San Pietro. E momentul binecuvantarii saptamanale a Papei, se aduna lumea in piata si e foarte fun si interesant, positive vibe, dragut. Ar fi poate bine de vizitat bazilica inainte, ca sa va ramana mai mult din zi dupa. Basilica din San Pietro, in interiorul Vaticanului, este cu adevarat extraordinara din toate punctele de vedere. Alocati vreo ora pentru vizitarea interiorului. Nu uitati de Pieta-ul lui Michelangelo. In rest, nu recomand urcarea in dom, se sta la cozi, e aglomerat, se urca destul de greu (chiar daca partial cu liftul – dar mai raman 320 de trepte foarte inguste), iar sus, unde ar trebui sa fii mesmerized de priveliste, esti de fapt mesmerized de cat de aglomerat e si cat de incomod trebuie sa stai ca sa poti face o poza. Mai interesant este subsolul, unde sunt multe morminte ale papilor, inclusiv mormantul Sfantului Petru si al Papei Ioan Paul al II-lea. Intrarea in bazilica e libera, jos la morminte de asemenea, sus in dom 7 Euro.

– Muzeele Vaticanului, desi extraordinar de interesante, nu se pliaza deloc pe ideea de city break. Pentru ele trebuie sa dedicati o zi intreaga, si dupa o sa fiti fleasca de oboseala ;)) Foarte foarte foarte foarte foarte important, daca vreti sa mergeti totusi la Vatican si nu vreti sa pierdeti 2 ore la coada la intrare, luati-va in avans biletul de pe net de aici.

– Continuati cu Via della Conciliazione (din Piazza San Pietro drept in fata) si ajungeti imediat la castelul San Angelo si la Tibru. Tibrul nu este prea fermecator, dar macar sa stiti cum arata 🙂 San Angelo e destul de neimpresionant inauntru, merita insa tare sa platiti cei 5 euro la intrare pentru privelistea de sus, de pe terasa. Incomparabil mai buna decat de sus de pe San Pietro!

– A doua jumatate a zilei dedicati-o centrului Romei: incepeti cu Spanish Steps in Piazza di Spagna. De acolo mergeti pe jos pana la Fontana di Trevi and take your time daca nu sunteti sufocati de ceilalti turisti. Chiar e deosebita si frumoasa, o fantana baroca ce creste destul de organic din spatele unei cladiri, in care arunca toata lumea bani. The perfect combo 😛

– Luand-o in continuare pe stradute veti ajunge la Pantheon, one of my personal favourites. E un templu vechi de 2000 de ani cu o arhitectura geniala (transformat intre timp in biserica crestina), care se afla intr-o piateta foarte foarte draguta si “romana”. Imediat in spatele Pantheonului este Elefantino, statuia cu elefantul care cara pe spate un obelisc, si biserica Santa Maria Sopra Minerva, singura biserica gotica in Roma. E extrem de frumoasa si gazduieste, printre altele, o statuie a lui Isus de Michelangelo.

– De la Pantheon mergeti in Piazza Navona, una dintre cele mai populare destinatii turistice din Roma. Aici se afla in mijloc Fontana dei Quattro Fiumi a lui Bernini (Bernini rules, btw).

 

Day 3

Ori vizitati ce v-a ramas de vazut din primele 2 zile (it’s plenty), ori trageti o fuga pana in Trastevere, un cartier cu foarte mult sarm, de cealalta parte a Tibrului fata de centru. Multe stradute pitoresti, restaurante dragute, atmosfera misto.

 

Tips & tricks:

– Niciodata, but I mean NICIODATA nu va asezati la cafea/suc/mancare in piatetele cu obiective turistice, langa ele etc. Cautati localuri pe stradute laturalnice, mai retrase, mai autentice si mai pline de localnici. Ca o regula, cu cat e locul mai plin de turisti, cu atat e mancarea mai proasta, serviciile mai tzepare, preturile mai mari.

– Mare grija la felul in care se circula la Roma. Traversati cu atentie, you know, all the things your mother warned you about as a child, italienii conduc ca dementii.

– Mare grija la pickpockets. Eu nu am avut “placerea” sa-i cunosc, dar am auzit ca ar fi multi si indemanatici.

– Transportul in comun e acceptabil la Roma: 2 linii de metrou si multe autobuze. Cumparati din statiile de metrou de la automat carduri pe mai multe zile, sunt valabile din cate imi amintesc pentru metrou + autobuz (mai intrebati) si sunt mai ieftine decat calatorii individuale.

– In general, savurati orasul, mai faceti in asa fel sa va si pierdeti pe stradute – mai ales in centrul vechi – si mai presus de orice, enjoy the eternal city 😀

 

PS: despre restaurante si mancarea la Roma gasiti mai multe aici.

 

Joia trecuta am reusit sa ajungem in sfarsit la Floresti, unde aflasem ca exista un palat al Nababului, proiectat de acelasi arhitect care a facut si “Casa cu lei” de pe Calea Victoriei si care e foarte foarte frumos, semanand bine cu Micul Trianon de la Versailles.

Ca ar merge excelent la Beauty of Decay, e putin spus 😉

Cea mai mindblowing chestie legata de locul asta este locatia lui. Cumva in mintea mea nu se leaga ce cauta un palat cu gradini si fantani arteziene la marginea unui sat tipic prahovean, ba mai mult, si cu un ghetou de blocuri muncitoresti pentru angajatii fabricii de cauciucuri din apropiere. E exact genul ala de contradictie clasica romaneasca.

Din palat a mai ramas doar structura, exteriorul. Restul s-a distrus, s-a prabusit, a fost furat, nu stiu exact in ce ordine.. Mi-e teama ca iar o treaba tipica pentru tara in care traim, pentru mentalitatea oamenilor saraci si lipsiti de educatia prezervarii valorii. Minunata dar trista de tot privelistea, chiar si intr-o zi frumoasa si insorita de toamna cum am prins acolo, “ceea ce ar fi putut sa fie”-ul e foarte usor de resimtit..

Oricum, va poate da ocazia perfecta sa iesiti cateva ore din oras, fara sa va indepartati prea mult de Bucuresti si fara sa va inghesuiti cu diversi galagiosi prin parcuri, iar daca prindeti vreme frumoasa e o experienta super super placuta.

La sfarsit, some hints about getting there. Pe Dn1, dupa Baicoi, se face un drum la stanga catre satul Floresti. Se merge tot inainte, se trece de Primarie (you’re not going to be able to miss it, e foarte mic satul), apoi a doua strada la dreapta si intrati direct in curtea palatului.

Pe blogul celalalt incepusem cu “likes”-uri legate de parfumuri si alte prostii, care a debutat cu Alien-ul lui Thierry Mugler si nu cred ca a mai continuat cu nimic ;))

O sa incep aici cu pastele Petras bio integrale din spelta, care besides being eco and all that crap, sunt fenomenal de bune – au un gust foarte nucos si de fapt mi se par infinit mai gustoase ca pastele din faina alba, chiar si Barilla sau marci de gen. De asemenea, nu se compara nici cu celelalte paste integrale pe care le-am cumparat din comert.

De regula, pentru ca sunt agreate si de Montignac, le-am facut asa cum zice el ca e bine, adica ori aglio, olio & peperoncino, ori cu rosii pasate si usturoi si busuioc si diverse alte de-ale gustului.

Eu le cumpar din alimentarele Nic, costa cam 10 lei – punga de 400 grame, dar se gasesc bine-nteles si in multe din magazinele de profil bio si plafar.

Ah, si sa nu uitam de povestea deosebit de siropoasa de pe verso-ul pachetului:

Aceste paste fainoase sunt facute din spelta (den. lat. Triticum spelta), o specie de cereala primitiva nemodificata de 8.000 de ani.Celtii si vechii egipteni au cultivat spelta si au laudat-o pentru calitatile ei.

Spre deosebire de grau aceasta ramane dupa recoltare protejata de palee si are un gust mai intens, amintind de cel de nuca.

Pastele fainoase au fost obtinute prin laminare si nu prin extrudare (presare), pastrandu-se astfel structura fibrei si neincalzindu-se aluatul.

Apa folosita nu este din reteaua de alimentare ci provine de la un izvor de munte iar uscarea s-a facut la temperaturi joase.

Faina folosita este integrala, adica contine intreg bobul de spelta si pastreaza toate componentele acestuia.

De consumat cu incredere deci 😛


Pretty and delish categories

Older pretty and delish stuff